Înainte să vorbim despre situația acestui fenomen în anul ce a trecut, haide să facem o mică recapitulare și să ne aducem aminte ce înseamnă bullying-ul și cum îl putem recunoaște, fie că este realizat sau simțit de către o persoană anume.
Bullying este un comportament intenționat, prin care victima considerată vulnerabilă este rănită, persecutată și intimidată în diferite forme. Acest comportament este unul considerat superior pentru bully și inferior pentru persoana aflată în suferință, pentru că este percepută ca fiind diferită sau instabilă emoțional.
Fenomenul bullying are trei caracteristici:
- Intenționat – agresorul are ca intenție să rănească;
- Repetat – aceeași persoană este rănită în mod repetat și este aleasă cu un anumit scop.
- Dezechilibrul de forţe – victima este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Deși 2022 abia a trecut, multe sondaje arată că fenomenul de bullying a luat amploare și statisticile sunt îngrijorătoare. Numărul cazurilor de bullying din școli a crescut cu o tremie, astfel: 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, umilire sau violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la astfel de situații, având traume severe în urma acestor evenimente.
Practic, față de anii precendenti, lucrurile s-au înrăutățit simțitor și dinamica acestui fenomen continuă să ia amploare, din lipsă de implicare și de conștientizare a autorităților asupra gravității bullying-ului. Dacă 2022 are asemenea statistici, vă puteți imagina cum ar arăta 2023, dacă nu sunt luate măsuri urgențe pentru sănătatea psihică și fizică a celor mici.
Victimei îi va fi afectată stima de sine, încrederea în propriile forțe, încrederea în cei din jur și poate manifesta timiditate și introversiune. De asemenea, pot apărea: atacuri de panică, episoade de anxietate, dezvoltarea unor fobii, depresii, diverse somatizări, comportamente autopunitive și, în cele mai grave situații, tentative de suicid.
Cum arata 2022 in cifre?
- 971 de situații de bullying constatate;
- 49% devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare;
- 27% recunosc că au comis ei înșiși bullying;
- 82% asistă în calitate de martori la bullying.
Având în vedere această situație îngrijorătoare și efectele bullying-ului în școli, au fost făcute diverse demersuri pentru a încerca stoparea acestui evenimen sau cel puțin, diminuarea procentelor prezentate mai sus.
În cazul în care se identifică un caz clar de bullying, este ideal ca părinții să intervină din timp, să comunice cu copiii lor și să înțeleagă dacă există o problemă care îi deranjează. Nu trebuie ignorate aceste aspecte și nu trebuie permis ca ele să se dezvolte în timp, pentru că atunci s-ar putea să nu mai existe modalități de rezolvare eficiente. Aici ne referim atât la agresor, cât și la victimă și semnele trebuie văzute din timp, pentru a nu escalada în ceva mult mai serios, cu consecințe grave.
La nivel înalt, se doresc luate alte măsuri mult mai clare și mai restrictive, care să elimine fenomenul de bullying și să permită copiilor să studieze și să se dezvolte într-un mediu armonios. Sunt propuse înființarea unor grupuri de acțiune anti-bullying din care vor face parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, plus doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților. Aceasta este structura pe care orice unitate de învățământ trebuie să o adopte și se fac demersuri importante către Ministerul Învățământului în acest sens.
Aceste grupuri au obligația de a ajuta elevii să își îmbunătățească modul în care privesc unitatea de învățământ, să monitorizeze activitățile în școli și să ofere sprijin acolo unde este nevoie. Lucrurile nu trebuie făcute doar teoretic, dar și practic, având controale care determină modul în care grupurile își realizează activitatea de zi cu zi și eficiența cu care % de bullying este combătut. Se vor cere anumite evaluare și studii, pentru a determina corectitudinea de funcționare a acestor grupuri.
„Ignorarea de către consiliile de administrație ale școlilor a legii care oferă școlilor o soluție pentru a preveni bullying-ul înseamnă, de fapt, să accepți că siguranța fizică și emoțională a elevilor care depind de tine le va fi amenințată. Întreg procesul educațional, relațiile dintre elevi și cadrele didactice și dorința de a veni la școală vor fi afectate, cu costuri pe care tot elevii le vor plăti, acum sau mai târziu. Pentru a determina școlile și liceele să-și creeze aceste mecanisme, Ministerul Educației și inspectoratele școlare au o mare responsabilitate, iar Salvați Copiii își va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, așa cum am procedat și în cazul celor peste 80 de școli”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Consider important să analizăm propunerea făcută de către Salvați Copiii și de aceea am introdus în acest articol această organigramă, care arată fiecare membru și rolul acestuia în cadrul grupului pentru combatarerea bullying. Observăm și instituțiile care trebuie să acorde sprijin în caz de nevoie. Sper să vă fie de folos, mie mi s-a părut foarte interesantă.
