Desi este un fenomen din ce în ce mai prezent în scoli, în Romania situația nu este atât de roz. De multe ori, o ceartă intre copii sau anumite tachinări nu sunt considerate drept bullying și acest lucru poate avea consecinte grave. Există multe mituri în educație și în funcție de locul în care școlile sunt plasate – rural sau urban, bullyingul este mereu considerat altceva sau pur și simplu o pasă trecătoare a copilăriei.
Tipologia unui act de bullying
Obținând aceste statistici, s-a creat un profil al bullying-ului și s-au identificat anumite linii definitorii care să ajute părinții și profesorii să identifice mai repede aceste acte de violentă intre copii.
- Copiii vizați de acest tip de violență sunt singuratici, tăcuți și considerați diferiți față de restul. În plus, cei cu dizabilități sunt mereu o tintă pentru ceilalți, fiind batjocoriți pentru problemele fizice;
- Agresiunea este considerată un spectacol menit să distreze;
- Abuzul în familie implică atât perpetuarea de către copil a comportamentelor abuzive, cât şi „obişnuința” cu statutul de victimă;
- Copilulul îi este foarte frica să recunoască adevărul față de părinți, însă aceștia trebuie să fie foarte atenți la semnalele fizice cât și psihice pe care copiii le transmit acasă, uneori chiar involuntar.
Salvați Copiii România a lansat în 2016 primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, în vederea unei mai bune înțelegeri a motivelor care stau la baza acestor comportamente de violență. Rezultatele sunt îngrijorătoare și arată multe lucruri atât despre gradul de înțelegere al copiilor față de acest fenomen, dar și despre pregătirea profesorilor din orice treaptă de învățământ.
Cercetarea a urmărit modul în care copiii și părinții percep bullying-ul, atitudinile şi comportamentele acestora în diferite contexte sociale (la şcoală, în grupul de prieteni, în mediul online). Percepția și înțelegerea sunt cele mai multe semne de exclamare, pentru că multă lume nu poate face diferența între bullying și o simplă discuție în contradictoriu sau mai răutăcioasă intre copii.
O mare problemă o reprezintă lipsa oamenilor de specialitate, care sunt aici pentru a-i ajuta pe copiii cu probleme. În momentul de față, în tara noastră, există un psiholog la 800 de elevi, majoritatea provenind din mediul urban. În mediul rural, orice abatare sau problemă intre copii este rezolvată cu bătaia sau cu corecția pe loc, nefiind luat în calcul corecția timpurie, sau cea de specialitate. În acest fel, niciun copil nu poate înțelege nimic din comunicarea cu părintele și la prima ocazia, va repeta comportamentul agresiv.
Statistici în Romania
73% dintre copii afirmă că au fost martorii unor situații de bullying în școala, 58% au asistat la situații de bullying în propria clasă, 46% în grupul de prieteni și 69% în mediul online.
23% dintre copii au menționat că s-a întâmplat să fie amenințați cu excluderea din grup, 31% că au fost excluşi şi 39% că un alt copil a cerut cuiva să nu se joace sau să nu vorbească cu ei.
37% dintre copiii au mărturisit că s-au răspândit zvonuri umilitoare și denigratoare în spațiul școlii despre ei. 84% dintre copii spun că au fost martorii unei situații în care un copil amenință un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situații repetate în care un copil era îmbrâncit și lovit ușor de către alți copii.
La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătățîi (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puținde trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%.
Potrivit ultimelor date centralizate de către Ministerul Educației, până în 2015 se raportau anual aproximativ 19.000 de cazuri de violență de orice fel la nivelul unităților şcolare. Numărul este mult mai mare deoarece copiilor le este foarte frică să raporteze problemele cu care se confruntă, sau sunt amenințați de agresorii lor să pasteze tăcerea.
Legea împotriva bullying-ului
În anul 2019, în Romania a fost adoptată legea împotriva bullying-ului – Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit și combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului. Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a eleveului în unitatea de învățământ.
Pentru prevenirea violenței psihologice-bullying, în fiecare unitate de învățământ va fi înființat un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri format din – directorul unitățîi de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.
Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale sau cibernetice.
