În acest caz, este ideal ca părinții să intervină din timp, să comunice cu copiii lor și să înțeleagă dacă există o problemă care îi deranjează. Nu trebuie ignorate aceste aspecte și nu trebuie permis ca ele să se dezvolte în timp, pentru că atunci s-ar putea să nu mai existe modalități de rezolvare eficiente. Statistică arată că doar 20% din incidentele de bullying întâmplate la școală sunt raportate.

Ce trebuie să facă un copil care este victima bullying-ului? 

  • Să își evite colegii violenți;
  • Să nu arate frica și să țină piept cu curaj agresorului;
  • Să răspundă cu un compliment pentru a-l descuraja pe agresor;
  • Să ceară sprijinul învățătoarei, dirigintelui sau profesorului pentru a găși împreună soluții de a stopa aceste situații;
  • Să povestească familiei acasă ceea ce trăiește și să fie comunicativ cu părinții în rezolvarea acestei situații;
  • Să sune la Telefonul Copilului la 116 111;
  • Să petreacă timp cu prietenii și adulții care sunt de încredere.
  • Să-și facă prieteni în afara scolii pe care să se poată baza. Agresorii frecvent îi hartuiesc pe cei singuri.

 

Cum pot interveni instituțiile de învățământ în acest aspect?

  • Educarea personalului școlii despre bullying și efectele sale;
  • Promovarea siguranței fizice și emoționale în relațîi și mediul școlar;
  • O cultură școlară pozitivă atât pentru elevi, cât și pentru personal;
  • Consilierea copiilor cu probleme sau cu un trecut traumatizant.

 

În perioada 2015-2017, Asociația Telefonul Copilului a înregistrat un număr total de 4.328 de cazuri de bullying. Principalele motive pentru care copiii au fost hărțuiți sunt aspectul fizic – 33,10%, statutul social -27,12%, interesele și pasiunile – 12,18%,  situația scolară foarte bună – 8,21%, situația scolară mediocră – 7,55%, nevoile speciale sau dizabilitățile – 4,42%, etnia – 3,17%, religia – 2,14%  și 2,11% orientarea sexuală.

 

Cum sa isi dea seama un parinte faptul ca cel mic este victima bullying-ului?

  • Îi este teamă să meargă la școală;
  • Ajunge acasă cu lovituri sau vânătăi;
  • Are schimbări emoționale sau comportamentale;
  • Este agitat mereu și nu te mai poti înțelege cu el;
  • Are coșmaruri sau alte tulburări de somn;
  • Vine acasă cu obiectele personale distruse;
  • Devine neliniștit când este întrebat ce a facut la școală.